Economia României se bazează pe construcții, în timp ce industria continuă să scadă. Ce ar putea aduce o creștere economică de 2% în 2027

Structura economiei românești s-a modificat în ultimii ani, pe fondul diferențelor dintre principalele sectoare de activitate. Finanțările publice și europene au devenit importante pentru menținerea investițiilor și susținerea activității economice.

Perspectivele pentru perioada următoare depind de capacitatea României de a atrage investiții productive și de a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Din perspectiva Frames, costurile, fiscalitatea și accesul la finanțare rămân elemente importante pentru mediul de afaceri.

Construcțiile au generat aproape toată creșterea economică din 2025

Produsul Intern Brut (PIB) al României a fost revizuit în creștere, de la 0,7% la 0,8% pentru 2025. În termeni nominali, economia a ajuns la 1.929,9 miliarde de lei, cu 13,5 miliarde peste estimarea inițială. Ritmul a fost cel mai slab din 2020 și a marcat al treilea an consecutiv de încetinire. Economia avansase cu 4,9% în 2022, cu 2,5% în 2023 și cu 1,1% în 2024.

Construcțiile au contribuit cu 0,7 puncte procentuale la creșterea PIB, după un avans al activității de 6,9%. Ponderea sectorului în economie a fost revizuită la 10,7%, de la 8,6%. IT&C a crescut cu 4,3%, contribuind cu 0,3 puncte procentuale, iar agricultura a avansat cu 6,9%. Industria a scăzut cu 0,1%, iar comerțul, transporturile și HoReCa au pierdut 0,4%.

Investițiile au crescut cu 3,6%, în timp ce consumul gospodăriilor a avansat cu numai 0,5%. Exportul net a redus creșterea economică cu 0,4 puncte procentuale. „Când un singur sector, susținut în mare parte de bani publici și europeni, produce aproape toată creșterea, economia e vulnerabilă. În 2026, același model a ajuns la limită”, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

Industria a pierdut aproximativ un sfert din valoarea adăugată față de 2019

Valoarea adăugată reală din industrie a coborât în trimestrul al doilea din 2026 la aproximativ 74% din nivelul anului 2019. Producția industrială raportată de companii a înregistrat un declin mai redus, de circa 14%. Diferența reflectă presiunea costurilor cu energia, forța de muncă și finanțarea asupra companiilor. În primele șapte luni, producția industrială s-a redus cu 3,7%, iar industria prelucrătoare cu 4,8%.

Serviciile private au încetinit după perioada de creștere din 2020–2023, înregistrând ulterior ușoare scăderi. Comerțul, transporturile și HoReCa au pierdut 3,9% în primul semestru, pe fondul majorării TVA și al reducerii puterii de cumpărare. Construcțiile au avut o evoluție opusă, cu o activitate situată la aproximativ 60% peste nivelul din 2019. În primul semestru din 2026, sectorul a crescut cu 12,3%.

Economia a stagnat în trimestrul al doilea și a scăzut cu 0,7% în primul semestru. Investițiile au avansat cu 10,9%, fiind susținute în mare parte de fondurile europene, în timp ce consumul populației s-a redus cu 2,5%. „Fiecare fabrică închisă înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare și mai puține salarii bune în regiunile care oricum au puține alternative”, spune Adrian Negrescu.

Patru factori ar putea susține revenirea economică în 2027

Frames estimează o creștere economică între 1,7% și 2,5% în 2027, după stagnarea sau contracția ușoară anticipată pentru anul în curs. Depășirea pragului de 3% ar necesita condiții favorabile. Primul factor îl reprezintă investițiile. După încheierea PNRR la 31 august 2026, fondurile de coeziune vor avea un rol central. România mai are de încasat aproximativ 7,5 miliarde de euro din PNRR.

Al doilea este programul european SAFE, prin care România are acces la împrumuturi de 16,7 miliarde de euro pentru apărare. Beneficiile industriale depind de implicarea producătorilor locali. Al treilea factor este energia. Începerea extracției de gaze din Neptun Deep, programată pentru 2027, ar putea contribui treptat la reducerea costurilor suportate de industrie.

Revenirea consumului reprezintă al patrulea element. Scăderea inflației și o eventuală reducere a dobânzii-cheie ar putea susține puterea de cumpărare. Riscurile includ instabilitatea fiscală, presiunile asupra ratingului și posibile pierderi din PNRR. Într-un studiu Frames, 44% dintre manageri indică instabilitatea legislativă drept principala îngrijorare, iar 40% creșterea taxelor.

„Dacă în 2027 nu oprim declinul industriei, creșterea va fi una fragilă, dependentă de fonduri externe care, după 2029, se vor reduce semnificativ”, conchide Adrian Negrescu, managerul Frames.