Emisiile CO2 ale Google și Amazon cresc puțin sub 20%. AI-ul începe să strice bilanțul verde al Big Tech

Pentru economia digitală, problema devine tot mai greu de ascuns. Inteligența artificială nu rulează în aer, ci în centre de date uriașe, alimentate cu electricitate, echipamente, răcire și lanțuri logistice industriale. În spatele fiecărui model AI mai rapid apare o factură energetică mai mare.

Google raportează un salt de +18%…

Google a raportat o creștere a emisiilor totale cu 18% în 2025 față de anul precedent. Față de 2019, emisiile companiei sunt cu 82% mai mari, deși grupul și-a asumat reducerea lor cu 50% până în 2030.

Această diferență arată cât de mult s-a schimbat realitatea industriei tech. În urmă cu câțiva ani, marile companii digitale își prezentau rapoartele de sustenabilitate ca pe dovezi de progres. Acum, aceleași rapoarte arată cât de greu este să împaci creșterea AI cu obiectivele climatice.

Emisiile CO2 nu cresc pentru că Google a abandonat investițiile verzi. Compania continuă să cumpere energie curată și să investească în soluții de decarbonizare. Problema este că cererea de calcul crește mai repede decât capacitatea de a o alimenta fără emisii.

…iar Amazon o creștere de +16%

Amazon a raportat, la rândul său, o creștere de 16% a emisiilor în 2025. Amprenta de carbon a companiei a ajuns la aproximativ 81 milioane de tone echivalent CO2, un nivel apropiat de emisiile anuale ale unor economii întregi de dimensiuni medii.

Față de 2019, emisiile Amazon sunt cu 58% mai mari. Compania menține obiectivul de neutralitate climatică până în 2040, dar noua cifră arată că drumul până acolo devine mai complicat.

O parte importantă a presiunii vine din extinderea centrelor de date, din construcții și din lanțurile de aprovizionare. AI-ul nu crește doar consumul de curent. El cere servere, cipuri, clădiri, răcire, rețele și transport.

Centrele de date schimbă… datele problemei

Big Tech a fost mult timp prezentată ca o economie imaterială, bazată pe software, aplicații și servicii cloud. Boom-ul AI schimbă această imagine. Tehnologia devine din nou foarte materială.

Centrele de date seamănă tot mai mult cu uzinele industriale ale secolului XXI. Ele consumă energie, ocupă teren, cer conexiuni la rețea și depind de materiale rare, echipamente scumpe și infrastructură locală.

Această schimbare are efecte directe asupra bilanțului climatic. Emisiile CO2 ale companiilor tech nu mai pot fi separate de ritmul investițiilor în AI. Cu cât modelele devin mai mari și mai folosite, cu atât presiunea pe energie crește.

Energia verde nu mai ține pasul cu tehnologia

Google și Amazon insistă că folosesc sau contractează volume mari de energie regenerabilă. Problema este că piața energiei nu se mișcă în același ritm cu cererea pentru inteligență artificială.

În multe regiuni, centrele de date au nevoie de alimentare constantă, iar rețelele locale nu pot garanta rapid suficientă energie curată. De aceea, gazul natural rămâne parte din ecuație, direct sau indirect.

Aici se vede limita promisiunilor climatice. O companie poate cumpăra certificate verzi și poate finanța proiecte regenerabile, dar dacă infrastructura reală depinde încă de combustibili fosili, emisiile totale rămân greu de redus.

Ban pe ban: AI promite reduceri de costuri, dar produce… alte costuri

Marile companii de tehnologie susțin că inteligența artificială poate ajuta economia să reducă emisii. AI-ul poate optimiza consumul de energie, transporturile, agricultura, producția industrială sau rețelele electrice.

Argumentul este important, dar incomplet. Beneficiile viitoare sunt greu de măsurat, în timp ce costurile actuale apar deja în rapoartele de sustenabilitate. Emisiile CO2 cresc acum, iar promisiunea că AI-ul va compensa ulterior aceste efecte rămâne încă neclară.

Pentru investitori și autorități, această diferență contează. Dacă AI-ul devine o infrastructură critică, atunci consumul său de energie nu mai este o problemă internă a companiilor, ci una de politică publică.

Cine suportă pagubele climatice?

Consumatorii folosesc aplicații AI ca pe servicii digitale obișnuite, fără să vadă energia din spate. Companiile cumpără soluții AI pentru eficiență, productivitate și automatizare. Costul climatic rămâne însă agregat în centre de date și lanțuri de furnizori.

Pentru state, dilema este dificilă. Pe de o parte, vor investiții în AI, locuri de muncă și infrastructură digitală. Pe de altă parte, rețelele electrice, obiectivele climatice și comunitățile locale pot suporta o parte din costuri.

În final, boom-ul AI nu mai poate fi prezentat doar ca progres tehnologic. El devine și un test energetic. Dacă emisiile CO2 ale celor mai bogate companii tech cresc în plin val de investiții verzi, întrebarea nu mai este dacă AI-ul are un cost climatic, ci cine îl va plăti. Le Monde scrie că emisiile Google și Amazon au crescut puternic, impulsionate de dezvoltarea inteligenței artificiale și de expansiunea centrelor de date.