Mai mult gunoi înseamnă mai multă prosperitate? Cum poate corecta Garbage Index predicțiile de creștere economică

Adepții „Garbage Index” susțin că acesta prezintă asemănări cu mult mai cunoscutul „Yield Curve”, utilizat pe piețele financiare. Și asta deoarece curba randamentului pe piața obligațiunilor este utilizată frecvent ca indicator al unui posibil mediu recesionist.

Pe scurt, Yield Curve este un grafic care unește punctele corespunzătoare ratelor de dobândă (randamentelor) oferite de titluri de stat de aceeași calitate, dar cu maturități diferite, de la termene foarte scurte până la scadențe lungi. În perioadele de stabilitate și creștere economică, curba are o pantă ascendentă. Logica este simplă – dacă investitorii împrumută statul pe 5, 10 sau chiar 30 de ani, riscurile pe care și le asumă sunt mai mari. Ca urmare și dobânda este mai mare decât pentru un împrumut pe 6 luni sau un an.

Dacă traiectoria Yield Curve se inversează, adică devine descendentă din cauză că randamentele pe termen scurt devin mai mari decât cele pentru maturitățile lungi, economiștii susțin că este un indicator timpuriu al unei posibile recesiuni economice.

Indicatorul gunoiului, dezvoltat de către Michael McDonough, economist-șef și responsabil pentru bănci centrale și agenții financiare guvernamentale la Bloomberg, funcționează oarecum similar. Teoria sa are la bază ideea că dacă o economie creează și consumă bunuri la un nivel ridicat, atunci trebuie să genereze și deșeuri pe măsură. Prin urmare, evoluția Produsului Intern Brut este direct corelată cu cantitatea de gunoi generată.

Un indicator inspirat din… antichitate

McDonough a mărturisit că ideea „Garbage Index” i-a venit în facultate, pe când studia antropologia și arheologia. „Una dintre modalitățile prin care poți urmări migrațiile în perioada antică este după cât de mult gunoi lăsau în urmă oamenii pe măsură ce se deplasau”, a declarat economistul.

Pentru a-și valida teoria, economistul a analizat volumele de deșeuri transportate pe calea ferată în Statele Unite, în intervalul 1994-2012. Pe baza rezultatelor obținute, a stabilit că există o legătură directă între variațiile PIB-ului și cantitățile de gunoi.

„Este un indicator holistic, pentru că nu este izolat la o singură parte a economiei. Sunt oameni care aruncă lucruri, sunt clădiri demolate – este totul. (…) Adică, dacă achiziționezi o canapea, o arunci pe cea veche. Dacă vei construi o clădire nouă, s-ar putea să existe pe amplasamentul acela una pe care va trebui să o demolezi”, a explicat McDonough.

Concluzia practică: un volum ridicat de deșeuri arată că oamenii au mai mulți bani, consumă și aruncă lucrurile vechi pentru a face loc altora noi. În mod similar, dezvoltatorii imobiliari și constructorii demolează structurile vechi, construiesc proiecte noi și elimină resturile materiale rezultate

În schimb, dacă economia se contractă, o activitate economică mai redusă duce automat la mai puține deșeuri produse. Iar dacă acest indicator scade brusc și în mod semnificativ, concluzia este că economia nu merge bine.

Gunoiul, amprenta fizică a producției și a consumului

Michael McDonough și colegul său de la Bloomberg, Carl Riccadonna, ulterior Chief US Economist la BNP Paribas, au publicat un articol prin care au demonstrat că, în perioada 2001-2010, a existat o corelație de 82,4% între fluxul de deșeuri și evoluția economiei americane.

„Este o dovadă puternică de coroborare. Este ca și cum ai măsura puterea unui motor uitându-te la fumul care iese din țeava de eșapament”, a declarat Riccadonna.

Din această perspectivă, gunoiul nu înseamnă doar deșeuri sau reziduuri, ci amprenta fizică a producției și a consumului. La momentul realizării studiului, cea mai mare pondere în volumele de gunoi transportate pe calea ferată, de aproape 50%, o aveau deșeurile de oțel și fier. Acestea reflectau activitatea din industria grea, producție și reciclare industrială. Pe locurile următoare se aflau deșeurile rezultate din activitatea de demolare, care indicau evoluția sectorului de construcții și dezvoltare imobiliară, și deșeurile municipale, generate de consumul populației.

Un indicator ușor întârziat

Potrivit economistului american, Garbage Index nu este un indicator predictiv sau retrospectiv, ci semnalează o evoluție deja în desfășurare.

„Când te gândești la conceptul de utilizare a gunoiului ca indicator indirect pentru PIB, este ușor întârziat, pentru că trebuie să aștepți ca oamenii să arunce lucrurile. Cel mai probabil, este un indicator coincident ( care evoluează simultan cu starea generală a economiei n.r.). Și pentru PIB, trebuie să aștepți o lună sau două după încheierea trimestrului înainte să obții efectiv acea cifră”, a declarat McDonough.

Evident, există numeroși critici ai indicatorului. Dar și susținători puternici, precum Torsten Slok, economist-șef la Deutsche Bank, care, în urmă cu 10 ani argumenta relevanța Garbage Index într-un context în care alți indicatori clasici erau perturbați de fluctuațiile prețului petrolului sau de aprecierea dolarului. O situație oarecum similară cu cea din prezent. „Multe statistici economice au fost distorsionate și s-a văzut o încetinire în multe locuri… Acest indicator este o încercare de a obține o viziune mai corectă asupra stadiului în care se află activitatea economică atunci când o măsurăm dintr-un unghi complet diferit de cel în care o facem în mod normal”, a argumentat Slock, pentru CNBC.

Departe de a fi infailibil, „Garbage Index” este un indicator „holistic”, imun la ajustările și extrapolările artificiale din birourile oficiale. Și care poate oferi o altă perspectivă asupra modului în care evoluează o economie.