Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că industria rămâne într-o zonă de contracție comparativ cu anul trecut. Scăderea vine pe fondul încetinirii economice europene, al costurilor ridicate și al cererii externe mai slabe. În luna martie 2026, producția industrială a crescut față de februarie cu 11,6% ca serie brută și cu 0,3% ca serie ajustată în funcție de sezonalitate și numărul de zile lucrătoare. Creșterea lunară a fost susținută în principal de avansul industriei extractive și al industriei prelucrătoare. Industria extractivă a urcat cu 24% față de luna precedentă, iar industria prelucrătoare cu 13,3%. În schimb, producția și furnizarea de energie electrică și termică a scăzut cu 2,8%.
Totuși, comparativ cu martie 2025, tabloul general rămâne negativ. Producția industrială a fost mai mică cu 0,7% ca serie brută și cu 2,2% ca serie ajustată. Industria prelucrătoare, principalul motor industrial al economiei românești, a continuat să scadă. Datele INS arată o reducere anuală de 1,5% ca serie brută și de 3,2% ca serie ajustată. Această evoluție confirmă dificultățile tot mai mari ale companiilor industriale din România. Acestea sunt afectate de reducerea comenzilor externe și de încetinirea economiei europene.
Industria germană afectează și fabricile din România
România depinde puternic de industria europeană, în special de cea germană. Iar încetinirea economiei din zona euro începe să se reflecte direct în producția locală. Numeroase fabrici românești sunt integrate în lanțurile industriale europene, mai ales în sectorul auto, al componentelor industriale și al echipamentelor electrice. Atunci când comenzile externe încetinesc, efectele apar rapid și în producția internă.
În primele trei luni din 2026, producția industrială a României a scăzut cu 2% ca serie brută și cu 2,4% ca serie ajustată comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare contribuție negativă a venit tot din industria prelucrătoare. Aici, scăderea a fost de 3,3% ca serie brută și de 3,8% ca serie ajustată.
În paralel, industria extractivă a continuat și ea să se contracte. Sectorul energetic a înregistrat creșteri de peste 5%, pe fondul consumului ridicat și al prețurilor mari la energie.
Energia susține industria, dar ridică și costurile
Sectorul energetic rămâne una dintre puținele zone care continuă să crească în industrie. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă a avansat cu 6,1% în primul trimestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Dar această creștere vine într-un context complicat. Prețurile ridicate la energie continuă să afecteze costurile de producție pentru numeroase companii industriale.
În ultimii ani, multe firme au fost nevoite să își reducă activitatea sau să își restructureze producția. Motivele sunt costurile mari cu electricitatea și gazele naturale. Și problema este cu atât mai sensibilă în industriile energointensive, precum metalurgia, chimia sau producția de materiale de construcții. În paralel, industria românească se confruntă și cu presiunea importurilor mai ieftine venite din Asia, dar și cu dificultățile generate de costurile ridicate de finanțare. Dobânzile mari afectează investițiile și reduc apetitul companiilor pentru extindere sau modernizare.
Industria rămâne unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, iar evoluția ei este urmărită atent de economiști deoarece oferă unul dintre cele mai clare semnale despre direcția generală a economiei. Scăderea producției industriale din primul trimestru confirmă că economia României traversează o perioadă de încetinire mai amplă, în care consumul începe să slăbească, investițiile private încetinesc, iar exporturile sunt afectate de problemele economice europene. Datele INS arată însă și o altă realitate: industria românească rămâne extrem de dependentă de evoluțiile externe. În condițiile în care principalele economii europene traversează perioade dificile, fabricile din România încep să resimtă direct efectele încetinirii globale.