În cea mai recentă formă discutată, proiectul de lege al ordonanței privind muncitorii străini anunța o serie de noutăți importante. Prima dintre acestea consta în introducerea platformei WorkinRomania.gov.ro, care va permite gestionarea tuturor procedurilor. Platforma ar trebui să aibă rolul de a eficientiza procesele și de a reduce birocrația excesivă aferentă procesului de angajare a muncitorilor străini.
Platforma, care va include Registrul Angajatorilor Străinilor și Registrul Agențiilor de Plasare a Străinilor, va integra și bazele de date ale Ministerului Apărării Naționale, Afacerilor Externe și Justiției și ANAF.
De asemenea, ordonanța prevede introducerea unei „liste a ocupațiilor deficitare”, care va fi stabilită prin ordin de ministru. O altă măsură este cea a dezvoltării unui sistem de verificare extins și mai strict. Controalele vor fi realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)
Nu toți sunt de acord
Oana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a anunțat că noile reglementări introduse prin Ordonanţa de Urgenţă privind accesul străinilor pe piaţa muncii din România „facilitează accesul antreprenorilor din România la forţa de muncă din state terţe, simplifică procedurile și reduc termenele de avizare”.
În esență, sună bine, dar nu toți jucătorii din acest sector sunt de acord cu măsurile preconizate pentru obținerea acestor rezultate. Cum ar fi, de exemplu, cea a instituirii unor garanții de 75.000 de euro pentru agențiile de recrutare. Banii trebuie depuși într-un depozit financiar obligatoriu și rămân acolo cât funcționează agenția. Dar pot fi și pierduți dacă apar situații de expulzări sau repatrieri sau se aplică diverse amenzi. Iar sancțiunile, potrivit reprezentanților Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM) sunt destul de dure – de la 5.000 la 40.000 de lei.
Conform ultimei forme a proiectului ordonanței, în urma notificărilor emise de stat, executarea garanției se face automat. Ceea ce înseamnă că, practic, acestea nu pot fi contestate în instanță. Mai grav, susține PIFM, este faptul că amenzile la care sunt puse la plată agențiile sunt date și pentru acțiuni pe care acestea nu le pot controla. Cum ar fi, de exemplu, comportamentul muncitorilor străini aduși în țară.
Previziuni sumbre
Reprezentanții Patronatului au declarat că așteaptă publicarea în Monitorul Oficial a ordonanței, pentru a vedea forma finală adoptată. Respectiv, dacă s-a ținut cont de observațiile PIFM, dar și de avizele Ministerului Finanțelor sau ale Ministerului de Justiție.
Previziunile sunt însă sumbre – dacă s-a votat ultima formă a proiectului, pusă în discuție săptămâna trecută, multe agenții nu se vor mai autoriza. Iar impactul asupra mediului economic va fi vizibil – numeroase firme vor fi obligate să își înceteze activitatea.
Este un aspect adus în prim-plan și de IMM România. Confederația susține că, de exemplu, măsura plafonării numărului de muncitori străini pe care îl poate angaja o companie în funcție de istoricul său este extrem de nocivă. Din start, măsura limitează capacitatea companiilor nou intrate pe piață, care nu au un istoric. Afectate sunt însă și cele intrate în faza accelerată de dezvoltare.

Există și aspecte pozitive
Opiniile din piață diferă însă de cele ale asociațiilor reprezentative. De exemplu, Victor Gorea, general manager la AducemPersonal.ro, agenție specializată în recrutarea de muncitori asiatici calificați și necalificați pentru companii din România, consideră că există și câștiguri pe care le aduce noua ordonanță.
„Pentru că, în primul rând, va realiza o filtrare a tuturor companiilor de apartament, ca să zic așa. În mare parte, acestea abuzează de posibilitatea de a aduce muncitori străini. Practic, aduc orice fel de candidați pentru niște comisioane, fără ca să aibă grijă ce vor face respectivii muncitori odată ajunși pe teritoriul României. Ori, din acest punct de vedere, ordonanța este un câștig pentru agențiile care sunt serioase, care se ocupă efectiv de recrutare. Practic, ajută la realizarea unei profesionalizării în domeniu”, explică Victor Gorea.
În opinia sa, pentru agențiile serioase nu este o problemă să plătească o garanție de 75.000 de euro sau de 200.000 de euro.
Penalități care nu pot fi controlate
În opinia specialistului citat, ordonanța va crea însă și o serie de probleme suplimentare în acest sector de activitate.
„Există unele penalități care se dau pentru lucruri asupra cărora nu putem avea control. Una dintre acestea, de exemplu, este rata de respingere la viză. În selecția unui candidat există două momente importante – avizul și viza. Avizul este dat de către agenția de recrutare care selectează candidatul și face interviul cu el. Depunem apoi actele necesare și luăm avizul de muncă. Viza se dă în urma verificărilor efectuate de ambasada din țara respectivă. Ori, proiectul ordonanței prevede că, dacă viza este respinsă, agenția poate fi penalizată. Dar noi nu avem nicio posibilitate de a controla acest proces, nici de a verifica de ce a fost respins”, explică Victor Gorea.
Potrivit acestuia, cea mai mare penalitate, de 2.000 de euro, se aplică atunci când muncitorul adus la muncă în țară părăsește România.
O lege mai bine așezată
O opinie similară are și Melania Pop, managing partner International Work Finder, unul dintre cei mai mari jucători din piață și membru al Patronatului Forței de Muncă Străine.
„Eu nu zic nici că este bună, nici că este rea. Depinde foarte mult de care parte a baricadei ești. Legislația mută acum recrutarea într-un proces administrativ mai mare. Până acum se făcea un demers punctual – obțineai avizul și aduceai oamenii. Acum, cu noua ordonanță, se standardizează tot procesul. Se cere mai multă responsabilitate din partea tuturor actorilor implicați. Asta înseamnă mult mai multă presiune, iar alegerea companiilor de a recruta va fi un proces mai serios, mai asumat și, evident, și cu un cost mai mare”, specifică Melania Pop.
În opinia sa, ordonanța îmbunătățește cadrul juridic. Pentru că vechea lege, care reglementa activitatea de recrutare a muncitorilor străini, nu era adaptată tuturor cererilor, tuturor naționalităților, tuturor schimbărilor care au intervenit în cei opt ani de când se recrutează volume mari în România. „Acum, noul proces și noua platformă (workinginromania.gov.ro – n.r.) ne impune să lucrăm conform unor legi foarte bine așezate”, punctează managing partnerul International Work Finder.

Garanția nu se execută instant
În ceea ce privește costurile de garanție prevăzute de ordonanță, Melania Pop nu consideră că ar reprezenta un impediment major.
„S-a început de la 200.000 de euro, s-a rămas la 75.000, la ultimele discuții publice care au avut loc săptămâna trecută. Așteptăm să vedem și noi ultimul cadru legal. Nu pot spune că este un lucru negativ, pentru că și agențiile de muncă temporară au, la fel, o garanție pe care trebuie să o depună. Noua lege prevede că toate costurile aferente muncitorilor care nu se potrivesc, care trebuie deportați, care sunt în situații nefericite, vor trebui să fie suportate de către companii. Cei 75.000 sunt necesari pentru o companie care are până în 250 de muncitori străini. Dacă faci un calcul raportat la cei 250, cei 300 de euro, cât revine per muncitor, nu este o sumă mare, ținând cont de cât te costă doar să iei un bilet de avion și să trimiți un cetățean străin înapoi în țara de origine”, explică expertul.
Potrivit acestuia, dacă dorești să te licențiezi și să aduci 20-30 de muncitori, atunci, din start, nu merită efortul. Te poți licenția nu ca firmă, ci ca persoană juridică și să aduci candidați pentru o companie licențiată. „Depinde din ce punct de vedere privești lucrurile. Vrei să te licențiezi tu ca firmă sau vrei să lucrezi cu o companie licențiată”, precizează Melania Pop.
Potrivit reprezentantului International Work Finder, executarea garanției nu se realizează instant. Într-o primă fază, agenția este sesizată că are o problemă și i se dă un termen de a îmbunătăți situația. Dacă remediază problema semnalată, se aplică două suspendări și abia apoi suma este executată.
Nu restricționare, ci reglementare
În opinia sa, noua lege urmărește să reglementeze întregul proces, nu să restricționeze forța de muncă, vitală în România.
„Este un lucru pe care în ultimii cinci ani l-am simțit pe pielea noastră. Numărul contingentului a tot fost mărit și a ajuns la 100.000. Și acesta s-a terminat repede, prin noiembrie. Acum s-a aprobat 90.000. Și cred că până când platforma va intra în vigoare va mai trece o lună, dacă nu mai mult. Practic, mai avem doar jumătate de an pentru a atinge acest contingent. Și nu cred că va fi o problemă. Oricum vor dispărea foarte multe agenții care aduceau muncitori din țările cu grad de risc crescut. Și angajatorii se vor gândi, probabil, mai bine ce muncitori vor recruta. Și dacă într-adevăr pot susține locurile de muncă și peste 3, 4, 5 luni când vor veni muncitorii. De aceea noi ne așteptăm la un număr mai mic. Dar mai asumat de cereri care vor veni către noi”, conchide Melania Pop.
Se pare deci că noua Ordonanță de Urgență privind muncitorii străini nu va genera efecte perturbatoare într-atât de mari. Desigur, adaptarea la noile cerințe va necesita un efort suplimentar. Și, cel mai probabil, o parte din agențiile mici vor dispărea de pe piață, fie prin încetarea activității, fie prin absorbție.
