România importă de trei ori mai multă înghețată decât exportă. Piața de 400 milioane euro cere fabrici noi

Problema nu este că România nu produce deloc. Producătorii locali au avut anul trecut afaceri de 732,1 milioane lei, iar fabrica Betty Ice din Suceava trimite deja aproape jumătate din producție peste graniță. Problema este că cererea internă crește mai repede decât capacitatea de producție. Când raftul cere mai mult decât pot livra fabricile locale, distribuitorul completează diferența de unde poate: din import.

Importurile au trecut de 100 milioane euro

Datele Eurostat arată foarte simplu dezechilibrul. România a importat în 2025 înghețată de peste 100 milioane euro, dublu față de nivelul de acum un deceniu. Exporturile au fost de aproximativ 30 milioane euro. Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro obținut din înghețata trimisă peste hotare, economia locală cheltuiește mai mult de trei euro pentru marfa adusă din exterior.

România este pe locul 13 în Uniunea Europeană după valoarea importurilor și pe locul 18 la exporturi. Nu este nici măcar o piață uriașă după standardele europene. Un român consumă în jur de trei litri anual, în timp ce în țările nordice consumul ajunge la aproximativ 15 litri pe locuitor.

Valentin Gros, analist de retail, spune că tocmai acest consum relativ redus ascunde spațiul mare de creștere. „Înghețata, ca produs, își pierde caracterul de sezonalitate, nu mai este atât de meteodependentă. Românii nu mai consumă doar vara, pe caniculă. Au început să caute specialități și gusturi diferite chiar și în alte perioade ale anului”, explică el.

Piața crește mai repede decât fabricile

Schimbarea comportamentului se vede de câțiva ani. Încă din 2024 se înregistra o creștere puternică a vânzărilor în volum și o extindere a consumului în afara lunilor clasice de vară. Magazinele de proximitate și supermarketurile au ajutat categoria, iar formatele de impuls, multipack-urile și înghețata premium au câștigat teren.

Irina Urechean, general manager The Magnum Ice Cream Company România & Moldova, confirma în martie că piața locală a depășit 400 milioane euro. „Ca valoare, piața s-a dublat față de acum 15 ani. Consumul a crescut, iar penetrarea a crescut și ea, inclusiv numărul persoanelor care cumpără înghețată în afara sezonului tradițional”, explica ea.

Această creștere cere însă capacitate industrială. Iar aici apare blocajul. Valentin Gros spune că fabricile românești au fost construite pentru o categorie mult mai sezonieră decât cea de astăzi. „Aici este și o incapacitate de producție internă. Fabricile sunt proiectate după sezonalitate și nu și-au adaptat producția suficient la această cerere în creștere”, spune el.

Industria locală crește, dar profitul se subțiază

Datele AlertăCUI arată că cele aproximativ 300 de companii încadrate la fabricarea înghețatei au avut în 2025 o cifră de afaceri cumulată de 732,1 milioane lei. Este cu 6,1% peste anul anterior și cu peste 90% peste 2020. Ritmul a încetinit însă puternic față de creșterile de două cifre din anii precedenți.

Mai important, vânzările mai mari nu au adus profituri mai mari. Profitul net al sectorului s-a redus cu 26,2%, la 55,6 milioane lei. Datoriile au urcat cu 24,2%, la 386,6 milioane lei, după o creștere de 35,8% în 2024. Raportate la cifra de afaceri, datoriile au ajuns la 52,8%.

Industria este și foarte concentrată. Alpin 57 Lux, Ice Dyp Balas, Cicom și Top Gel Prod au realizat împreună 68% din cifra de afaceri a întregului sector. Primii zece producători au ajuns la 78,4%. Restul de aproximativ 290 de companii împart puțin peste o cincime din vânzări.

Asta face dificilă apariția rapidă a unei capacități noi. O fabrică de înghețată nu înseamnă doar o hală și câteva utilaje. Are nevoie de lanț frigorific, linii specializate, standarde sanitare stricte, depozitare, distribuție și suficient volum pentru ca investiția să se amortizeze.

12 milioane euro au dublat producția la Suceava

Cel mai bun exemplu despre cât costă extinderea vine de la Betty Ice. The Magnum Ice Cream Company a investit peste 12 milioane euro în fabrica din Suceava din 2019. Numai noua linie inaugurată în martie a costat 4 milioane euro. Producția anuală a ajuns la aproximativ 20 milioane litri, față de 6-7 milioane litri în 2016 și 12 milioane în 2022.

Irina Urechean a spus că investițiile au schimbat și rolul fabricii. „Aproape jumătate din ceea ce producem în fabrica de la Suceava exportăm în Uniunea Europeană și în Marea Britanie. Cred că fabrica de la Suceava este deja un hub de înghețată regional”, a declarat ea.

Este și dovada că România poate produce competitiv pentru alte piețe. Exporturile de înghețată au crescut de aproximativ zece ori într-un deceniu și cu 42% numai în 2025. Problema este că au pornit de la o bază foarte mică. Chiar și după această accelerare, cele aproximativ 30 milioane euro exportate sunt mult sub cele peste 100 milioane euro importate.

Cu alte cuvinte, producția locală recuperează, dar consumul și sortimentele de pe piață aleargă mult mai repede.

Cererea nouă cere și produse noi

Nu este vorba doar despre cantitate. Consumatorul cere astăzi o varietate mult mai mare decât în urmă cu zece ani: arome speciale, gelato, produse premium, multipack, înghețată fără zahăr, vegană, fără lactoză sau produse create pentru consumul de acasă. Ca să dăm doar câteva exemple.

Mărcile proprii ale retailerilor depășeau deja jumătate din volumul pieței în 2024. În același timp, companiile lansau noi rețete și formate pentru a prinde consumatorul care nu mai cumpără doar o vafă sau un cornet în zilele caniculare.

Valentin Gros vede aici principala oportunitate industrială. „Trebuie investite milioane de euro în modernizare, ca să fie crescută producția, dar și pentru diversificare. Românii văd în afară produse specifice și arome noi, iar comportamentul de consum se schimbă. Cererea este în creștere, iar distribuitorul aduce de unde poate atunci când are nevoie de mai mult decât pot produce fabricile locale”, explică el.

Analistul spune că materia primă sau costul muncii nu reprezintă neapărat obstacolul decisiv. „Este o oportunitate de investiție: o fabrică de înghețată, pentru că piața crește. Dar sunt multe cerințe, de la igienă și siguranță alimentară până la lanțul frigorific. Este un proces de fabricație mai complicat decât într-o industrie nealimentară”, spune Valentin Gros.

Deficitul este și o oportunitate de investiție

Aici se închide cercul deficitului comercial. România are o piață de peste 400 milioane euro, un consum încă mult sub media europeană și o categorie care își extinde sezonul. Asta înseamnă că există loc pentru creștere. Dar dacă oferta locală nu crește în același ritm, fiecare litru suplimentar consumat poate alimenta și importurile.

Situația este diferită de cea a unui sector în care România aproape că nu mai produce. Există fabrici, există branduri și există exporturi în ascensiune. Betty Ice a devenit hub regional, Alpin 57 Lux, Ice Dyp și Cicom au volume importante, iar producătorii locali au aproape dublat afacerile față de 2020.

Doar că piața cere mai mult. Soluția nu este reducerea importurilor prin bariere, ci creșterea capacității interne. Sunt necesare investiții în liniile existente, producție mai mare în extra-sezon și, dacă cererea continuă, noi puncte de fabricație.

În 2025, România a cumpărat din exterior de peste trei ori mai multă înghețată decât a reușit să vândă peste graniță. Este încă un deficit mic raportat la chimie, energie sau alte categorii alimentare. Dar spune aceeași poveste: există consum și materie primă, însă o parte prea mare din valoarea adăugată este produsă în altă economie.

Dacă piața continuă să crească spre consumul european, factura importurilor va crește odată cu ea. Sau poate deveni, dimpotrivă, argumentul pentru următoarea fabrică.