România poate primi încă 2,62 miliarde de euro din PNRR. Cererea de plată a primit aviz pozitiv din partea Comisiei Europene 

România a raportat evoluții pozitive în domenii precum energie, transport, sănătate, fiscalitate și digitalizare. Decizia finală va depinde de avizul Comitetului economic și financiar. După ultimul pas administrativ, plata poate fi făcută.

România a îndeplinit condițiile cerute pentru noua plată 

Comisia Europeană a anunțat joi că România a primit undă verde preliminară pentru a patra cerere de plată din PNRR. Valoarea cererii este de 2,62 miliarde de euro. Fondurile fac parte din Mecanismul de redresare și reziliență, instrument central al programului NextGenerationEU. Potrivit oficialilor europeni, România a îndeplinit satisfăcător 38 de jaloane și 24 de ținte. Evaluarea vizează reforme și investiții prevăzute în planul aprobat la nivel european.

Banii urmează să sprijine domenii considerate esențiale pentru dezvoltarea țării. Printre ele se află administrarea pădurilor, transporturile curate, energia, sistemul fiscal și pensiile publice. Sunt incluse și investiții în sănătate, infrastructură socială și servicii pentru persoane cu dizabilități. Comisia a menționat și obiective legate de administrație, justiție, educație și combaterea corupției. Scopul general este modernizarea statului și folosirea mai eficientă a banilor publici.

Măsurile incluse în cererea de plată 

Un punct important din cererea de plată privește cloudul guvernamental. România a făcut pași în dezvoltarea infrastructurii digitale pentru instituțiile publice. Peste 30 de instituții sunt deja conectate la noul sistem. Prin cloudul guvernamental, autoritățile ar trebui să comunice mai rapid și mai sigur. Schimbul de date poate deveni mai simplu. Serviciile publice digitale pot fi mai ușor de folosit de cetățeni și firme. Un alt capitol important privește reducerea poluării în transporturi și energie.

 România a adoptat măsuri pentru o economie cu emisii mai mici. Printre măsuri se numără taxe mai mari pentru vehiculele foarte poluante. În energie, planul include reducerea treptată a producției bazate pe cărbune. Cererea de plată include și schimbări în zona fiscală. Noile reguli urmăresc un sistem mai eficient și mai echilibrat. Procedurile ar trebui simplificate, iar conformarea fiscală ar trebui îmbunătățită. Reforma urmărește și reducerea poverii administrative pentru contribuabili.

Ce pași urmează pentru România

Evaluarea Comisiei a fost transmisă Comitetului economic și financiar. Instituția are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. După aviz, Comisia poate adopta decizia finală de plată. România a depus a patra cerere de plată pe 19 decembrie 2025. Planul național de redresare și reziliență are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro. Din sumă, 13,57 miliarde de euro sunt granturi. Alte 7,84 miliarde de euro sunt împrumuturi, potrivit Mediafax.

După plata noii tranșe, România ar ajunge la 12,97 miliarde de euro primiți prin MRR. Suma include prefinanțarea din 2021 și 2022. Include și prefinanțarea REPowerEU, primită în ianuarie 2024. Fondurile ar reprezenta 60,6% din totalul alocat României prin plan. Până acum, au fost evaluate 62% dintre jaloanele și țintele asumate. Termenul final rămâne strâns. Mecanismul de redresare și reziliență se încheie la sfârșitul anului 2026. Statele membre trebuie să finalizeze jaloanele restante până în august 2026. Ultimele cereri de plată trebuie depuse până la finalul lunii septembrie 2026.