UE trebuie să limiteze accesul produselor chinezești. Fostul comisar pentru comerț cere o alianță care să contracareze Beijingul 

Apelul vine după un deceniu în care deficitul comercial al blocului comunitar cu China s-a triplat, iar producția europeană a pierdut teren în sectoare strategice. Diviziunile dintre statele membre au slăbit în trecut reacția Bruxelles-ului, de la panouri solare la echipamente de telecomunicații.

De Gucht cere o reacție mai puternică din partea Uniunii Europene

UE trebuie să folosească mai multă „forță” împotriva Beijingului pentru a-și reechilibra relația comercială, potrivit fostului oficial care a încercat, în urmă cu un deceniu, să oprească afluxul de exporturi chineze ieftine în blocul comunitar. Fostul comisar european pentru comerț Karel De Gucht a declarat că UE ar trebui să excludă tot mai multe bunuri chinezești de pe piața sa, pentru a convinge Beijingul să își tempereze expansiunea producției.

De Gucht a fost poreclit „ciocanul” pentru stilul său direct în perioada mandatului său, între 2010 și 2014, când a atacat vehement subvențiile guvernamentale chineze care ofereau companiilor din anumite sectoare, inclusiv energia solară și telecomunicațiile, ceea ce el considera un avantaj incorect pe piețele globale. Poziția sa dură era văzută atunci de unii ca apropiindu-se de o cruciadă împotriva Chinei. Însă deficitul comercial al UE cu China în domeniul bunurilor a crescut de la 104 miliarde de euro în 2013 la aproape 360 de miliarde de euro anul trecut.

China neagă că folosește subvenții incorecte și susține că exportatorii săi câștigă cote din piața globală datorită competitivității lor. Totuși, UE încearcă acum să împiedice importurile chineze ieftine să erodeze unele dintre cele mai importante industrii ale sale, inclusiv industria auto și cea chimică. Într-un interviu acordat FT, De Gucht a afirmat că încercările UE de a-și salva baza industrială aflată în declin de concurența chineză ieftină eșuează. „Asta se întâmplă pentru că nu facem front comun împotriva lor și pentru că nu arătăm puterea pe care o avem”, a spus el.

Statele membre sunt îndemnate să nu mai negocieze separat cu Beijingul

El a susținut că statele membre ar trebui să înceteze să mai încerce să trateze separat cu China, deoarece acest lucru le expune presiunilor din partea celei de-a doua economii a lumii. Premierul spaniol Pedro Sánchez a vizitat Beijingul în aprilie pentru a patra oară în tot atâția ani, în timp ce încerca să atragă investiții, iar cele două țări au instituit un dialog strategic.

China este „o țară mare… dar nu poate trăi fără exporturi”, a spus De Gucht, adăugând că UE este cea mai mare piață pentru bunurile chinezești. Reducerea accesului la piețele UE ar pune presiune asupra Beijingului, a adăugat De Gucht, care lucrează acum ca avocat specializat în apărare comercială.

El a spus că Bruxelles-ul ar trebui să îi transmită Beijingului: „Bine, suntem deschiși pentru afaceri, dar trebuie să respectați o serie de reguli”. „Dacă spui că ar trebui să existe un conținut european de cel puțin 70% [în importurile de mașini electrice], situația s-ar schimba”, a adăugat el.

Acordurile comerciale ar putea susține o nouă alianță a economiilor deschise

De Gucht a pledat pentru formarea de către UE a unei alianțe a națiunilor cu economii deschise, ca alternativă la Organizația Mondială a Comerțului, despre care a susținut că este „moartă”. Mecanismul OMC de soluționare a litigiilor, pe care De Gucht l-a folosit cu succes de mai multe ori împotriva Chinei în timpul mandatului său, a fost paralizat de boicotul Statelor Unite.

„Cred că, în mâinile UE, există acest șirag de perle, ca să folosesc o expresie chinezească, iar acele perle sunt acordurile de liber schimb”, a spus el. UE a încheiat cinci noi acorduri comerciale în ultimii doi ani și are acum 45 de acorduri cu 80 de parteneri din întreaga lume, mai multe decât orice alt bloc comercial.

Diviziunile interne au slăbit măsurile împotriva importurilor chineze

Eforturile lui De Gucht de a împiedica dominația Chinei în industrii-cheie au fost adesea zădărnicite de diviziunile dintre statele membre ale UE. În 2013, el a vrut să impună taxe antidumping de 47% în medie pentru importurile de panouri solare. Însă China a amenințat, ca răspuns, că va aplica tarife vinurilor și automobilelor de lux din UE, ceea ce a determinat Germania și alte state să îl forțeze să ajungă la un compromis.

Beijingul a convenit cu Bruxelles-ul ca firmele chineze să perceapă un preț minim pentru panourile lor, însă cel mai mare producător de panouri din UE s-a prăbușit la scurt timp, în fața importurilor care au continuat. După mai bine de un deceniu, China deține acum aproape 90% din producția globală de panouri fotovoltaice. Uniunea Europeană are doar 0,2%, în scădere de la aproximativ 30% în 2007.

În 2014, De Gucht a fost nevoit să renunțe și la o investigație privind presupusa utilizare a unor subvenții de stat ilegale de către Huawei și ZTE, doi producători chinezi de echipamente de telecomunicații, în timp ce încerca să repare relațiile comerciale cu Beijingul.

El a spus că firmele europene de telecomunicații, care se temeau că vor fi excluse de pe piața chineză, au făcut lobby pe lângă guvernele lor naționale. De Gucht a susținut că firmele respective sunt acum, oricum, în mare parte excluse de pe piața chineză din cauza politicii Beijingului „cumpărați din China”. Comisia Europeană are nevoie de votul unei majorități ponderate a statelor membre pentru a adopta măsuri, de regulă cel puțin 20 dintre cele 27 de țări, în funcție de dimensiunea lor.

Noile instrumente comerciale pe care le are UE nu compensează lentoarea investigațiilor

De la încheierea mandatului său, UE și-a consolidat instrumentele comerciale. Însă un puternic mecanism anticoerciție, care i-ar permite să renunțe la unele angajamente asumate în cadrul OMC și să impună restricții asupra serviciilor, nu a fost folosit niciodată.

Comisia lucrează acum la o nouă lege care să oblige companiile să își diversifice lanțurile de aprovizionare și să reducă dependența de China, precum și la un instrument de „solidaritate” care ar sprijini statele membre afectate de represalii. Nu este clar dacă vor exista fonduri suplimentare pentru a le ajuta.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luna aceasta că UE este „practic pregătită pentru orice. Avem toate instrumentele pe masă”. Totuși, De Gucht a afirmat că ar fi „o greșeală” ca acțiunile de apărare comercială să fie suspendate în timp ce Bruxelles-ul așteaptă noile instrumente.

În pofida criticilor sale, fostul oficial european de rang înalt din domeniul comerțului nu credea că este prea târziu pentru salvarea industriei europene. Comisia trebuie însă să găsească o modalitate de a accelera investigațiile comerciale, care durează cel puțin un an. „Aceste proceduri sunt [încă] mult prea lungi”, a spus el.

Mai presus de toate, a susținut De Gucht, Bruxelles-ul trebuie să redescopere tipul de pricepere și hotărâre demonstrat de foști politicieni europeni precum Jacques Delors, care, în calitate de președinte al Comisiei între 1985 și 1995, a impulsionat crearea pieței unice. „Este vorba despre voință politică. Ai nevoie de un om de stat de talia lui Jacques Delors”, a adăugat el, potrivit FT.