Portul Giurgiulești trece acum la Portul Constanța. România preia 100% dintr-un nod prin care trece 70% din comerțul Moldovei

Miza trece dincolo de o simplă tranzacție. Giurgiulești gestionează peste 70% din importurile și exporturile pe apă ale Moldovei. În plus, aceasta este singura ieșire indirectă la mare a Republicii Moldova.

Importanța lui a crescut puternic în ultimii ani. Războiul din Ucraina a schimbat rutele comerciale din regiune. La circa 135 de kilometri de Marea Neagră, portul a devenit un punct logistic cu greutate mai mare decât dimensiunea sa fizică.

Ce cumpără, de fapt, România

Portul Constanța a cumpărat 100% din participația BERD în ICS Danube Logistics. BERD spune că selecția s-a făcut după un proces internațional amplu de tip M&A. Ținta a fost găsirea unui investitor strategic, dispus să dezvolte portul pe termen lung.

Compania românească selectată este Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța. BERD arată că aceasta a fost desemnată ofertantul preferat după o procedură competitivă. Acum, achiziția este închisă complet.

Nu vorbim despre întregul complex portuar din zonă. Portul Internațional Liber Giurgiulești funcționează separat de Portul de Stat Giurgiulești. La finalul lui 2025, în port erau înregistrate 74 de companii și aproximativ 800 de angajați.

Există și un istoric important în spatele tranzacției. BERD este implicată în dezvoltarea portului din 1995. În 2021, banca a preluat 100% din grupul Danube Logistics, iar ieșirea din 2026 marchează trecerea activului într-o nouă etapă de proprietate strategică.

De ce contează pentru România și Republica Moldova

Noul proprietar promite investiții pentru extinderea capacității și modernizarea infrastructurii. BERD spune că portul trebuie conectat mai puternic la coridoarele europene de transport și logistică. Asta poate întări legăturile comerciale dintre România și Republica Moldova.

Portul Constanța nu cumpără doar un activ. Cumpără un punct de intrare într-o rețea regională mai sensibilă ca înainte. În analiza publicată de NewsEdge, miza este descrisă și în cheie geopolitică, nu doar comercială.

Giurgiulești stă la intersecția României, Moldovei și Ucrainei. În acest punct, infrastructura înseamnă comerț, securitate și influență regională. De aceea, tranzacția este privită și ca o mutare care întărește poziția României la granița estică a Uniunii Europene.

Poziția portului îl face relevant și pentru reconstrucția Ucrainei. BERD spune explicit că activul este bine plasat pentru comerț regional și pentru eforturile viitoare de reconstrucție. Asta leagă mai strâns Portul Constanța de o rută logistică importantă pentru următorii ani.

Practic, România va putea crea un hub regional de transport, care să lege porturile Galați și Giurgiulești.

Ce urmează după ieșirea BERD

Din acest punct, dosarul intră în faza de execuție. Promisiunile-cheie sunt capacitatea mai mare, infrastructura mai bună și integrarea logistică mai clară. BERD spune că a lucrat cu autoritățile din România și Republica Moldova pentru respectarea legislației naționale și pentru susținerea durabilității portului.

Pentru București, dosarul înseamnă o influență economică mai mare în regiune. Pentru Chișinău, înseamnă un pariu pe stabilitate logistică și pe acces mai sigur la comerțul pe apă. În schimb, pentru piață, întrebarea este cât de repede vor intra în șantier investițiile promise și cât trafic nou poate atrage tandemul Constanța-Giurgiulești.

Tranzacția închide și un capitol important pentru BERD. Banca spune că ieșirea de acum este un moment de referință într-o implicare începută acum peste 30 de ani. Pentru România, însă, acesta este doar începutul: controlul a fost preluat, iar miza reală se mută acum din zona proprietății în zona investițiilor și a rezultatului economic.