Deficitul de cont curent scade la 7,98 miliarde de euro. România își reglează dezechilibrul prin frânare, nu prin exporturi mai puternice

Deficitul de cont curent a coborât la 7,98 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2026, față de 9,10 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost susținută de diminuarea deficitului balanței bunurilor, cu 698 milioane de euro, și de creșterea excedentului serviciilor, cu 197 milioane de euro.

În același timp, investițiile directe ale nerezidenților au scăzut la 1,53 miliarde de euro, de la 2,23 miliarde de euro în primele patru luni din 2025. Participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au fost de 2,02 miliarde de euro, dar creditele intra-grup au avut o valoare netă negativă, de 491 milioane de euro.

Reglajul poate fi sănătos sau dureros. Dacă deficitul de cont curent scade pentru că România exportă mai mult, produce mai eficient și atrage investiții productive, ajustarea este bună. Dacă scade pentru că populația consumă mai puțin, firmele importă mai puține echipamente și investitorii amână proiecte, ajustarea poate ascunde slăbiciune.

Importurile spun ceva despre consum

Contul curent arată relația României cu restul lumii. El include comerțul cu bunuri și servicii, veniturile primare și veniturile secundare. Când deficitul este mare, economia consumă, investește sau plătește mai mult către exterior decât încasează.

Analistul economic Aurelian Dochia explică dezechilibrul extern printr-o problemă mai adâncă. „Importurile sunt constant mai mari decât exporturile la capitolul bunuri, iar la servicii realizăm de obicei un surplus. Motivul este mai profund și vine de la dezechilibrul dintre economisire și consum care caracterizează economia noastră”, spune Aurelian Dochia.

România a avut ani întregi în care consumul a fost alimentat de venituri în creștere, importuri și capital extern. Când acest mecanism încetinește, deficitul extern se poate reduce.

Dar reducerea nu este automat o victorie. Dacă gospodăriile cumpără mai puțin, importurile scad. Dacă firmele amână investiții, importurile de echipamente pot scădea.

Investițiile străine directe sunt semnalul de încredere

Scăderea investițiilor străine directe este partea sensibilă a tabloului. În primul trimestru, acestea coborâseră deja cu 30,6%, de la 1,63 miliarde de euro la 1,13 miliarde de euro. Datele pe patru luni confirmă deteriorarea: de la 2,23 miliarde de euro la 1,53 miliarde de euro.

Investițiile străine directe nu înseamnă doar bani care intră în țară. Ele aduc fabrici, tehnologie, locuri de muncă, exporturi și lanțuri de furnizori. Când scad puternic, întrebarea nu este doar contabilă. Este o întrebare despre atractivitatea României.

BusinessEdge a arătat deja că scăderea a venit după un an 2025 în care România atrăsese 109 proiecte de investiții străine directe, cu 16% mai mult decât în 2024. Tocmai de aceea, reculul din 2026 este relevant. Nu apare după un an slab, ci după un moment în care investitorii păreau încă interesați.

Dezechilibrul extern vine și din economisire slabă

Aurelian Dochia leagă deficitul extern de rata redusă de economisire. „România are una din cele mai scăzute rate de economisire din Europa, dar a beneficiat în mod constant de intrări de capital din străinătate sub diverse forme – împrumuturi, investiții străine directe, fonduri europene, remiteri etc.”, spune el.

Această observație explică de ce investițiile străine contează atât de mult. Dacă economia economisește puțin intern, are nevoie de capital extern pentru investiții. Când capitalul extern încetinește, finanțarea dezvoltării devine mai dificilă.

Problema nu este că România a avut deficit. Multe economii emergente au deficite când investesc și recuperează decalaje. Problema apare când deficitul finanțează mai mult consumul decât producția viitoare. Atunci, ajustarea devine inevitabilă.

Cursul poate regla, dar nu gratuit

Unul dintre reglajele clasice ale dezechilibrului extern este cursul valutar. Un leu mai slab poate frâna importurile și poate ajuta exporturile. Dar efectul nu este curat. România are multe componente importate, inclusiv în producția destinată exportului.

Aurelian Dochia spune că un curs mai mare poate ajuta balanța comercială. „S-ar putea să scadă importurile și să fie favorizate exporturile, ceea ce reprezintă un element favorabil, deoarece, de mulți ani, ne plângem de dezechilibrul balanței comerciale”, consideră el.

Un curs mai slab poate regla parțial balanța externă, dar reduce puterea de cumpărare. Poate sprijini anumite exporturi, dar scumpește inputurile importate. Poate îmbunătăți un indicator, dar înrăutăți viața gospodăriilor și costurile companiilor.

Consumul mai slab ajustează rapid importurile

Analistul economic Adrian Codîrlașu atrage atenția asupra consumului: „Avem în ianuarie această scădere de consum care este spectaculoasă”. Dar aceasta este o ajustare prin frână. Nu înseamnă neapărat că economia produce mai mult. Înseamnă că cererea internă trage mai puțin din exterior.

Pe termen scurt, contul curent se poate îmbunătăți, dar pe termen mediu, companiile pot vinde, angaja și investi mai puțin.

Potrivit lui Codîrlașu, această situație este o stagflație, după definiția de dicționar. „Problema e că suntem într-o situație de stagflație, adică o economie care stagnează, cu inflație mare, aproape de 10%”, spune el.

Într-un asemenea mediu, orice reglaj are cost. Dacă statul crește taxe, consumul și investițiile pot scădea. Dacă dobânzile rămân ridicate, finanțarea devine scumpă. Dacă leul se depreciază, importurile se scumpesc. Dacă deficitul bugetar nu scade, costul finanțării rămâne mare.

Deficitele se corectează împreună

Deficitul de cont curent nu poate fi separat de deficitul bugetar. Când statul cheltuiește mult și economia consumă peste capacitatea internă de producție, importurile cresc. Când statul ajustează cheltuielile sau taxele, cererea internă se răcește.

Adrian Codîrlașu spune că soluția trebuie să fie fiscală. „Soluția este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor, pentru că cheltuielile ne-au adus în această situație, acolo trebuie să fie și corecția”, spune Adrian Codîrlașu.

Această corecție poate ajuta și contul curent, dar nu fără efecte secundare. Mai puțină cerere publică și privată poate reduce importurile. Dar poate reduce și activitatea firmelor, investițiile și încasările bugetare. De aceea, reglajul trebuie făcut cu grijă.

Ce verigi slabe se vor rupe primele

Ajustarea s-ar putea face prin încetinire, însă consumul va fi primul lovit. Oamenii vor cumpăra mai puțin, mai ales bunuri de folosință îndelungată și, preponderent, produse importate. Astfel, frâna se va simți în retail și sectoarele sale conexe, precum distribuția și transportul, să zicem.

Investițiile private ar putea fi și ele afectate. Adică, firmele ar amâna extinderi, tehnologizări și – ceea ce doare mai tare la buzunarul românului – angajări. Investitorii străini pot cere mai multă predictibilitate și claritate, înainte să vină aici cu proiecte noi. Așadar, deficitul de cont curent mai mic este o veste bună doar dacă spune povestea unei economii mai competitive. Dacă spune povestea unei economii care consumă mai puțin și atrage mai puțin capital, semnalul este mai complicat. România are nevoie să își reducă dezechilibrele, prin investiții durabile, exporturi serioase și productivitate crescută.