România pune 5,6 miliarde euro în contractul Rheinmetall. Guvernul spune că discountul vine din achiziția la pachet

Decizia are miză industrială și militară. România folosește programul SAFE pentru a cumpăra echipamente de apărare, dar și pentru a susține capacități locale de producție. În centrul discuției se află Rheinmetall, Șantierul Mangalia și întrebarea esențială: câți bani rămân efectiv în economia românească.

Guvernul explică alegerea Rheinmetall

Mihai Jurca a fost întrebat de ce cea mai mare parte a contractului SAFE merge către Germania, prin concernul Rheinmetall. Răspunsul său a fost că foarte puține companii pot livra o gamă atât de largă de produse militare.

„Sunt foarte puține companii la nivel global care pot să furnizeze o paletă foarte largă de produse”, a spus Jurca. El a menționat nave, tancuri, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme antiaeriene, sisteme antidronă și muniție.

Argumentul Guvernului este unul de pachet integrat. Dacă România cumpără mai multe capabilități de la același furnizor, prețul total poate fi negociat mai jos. De aici vine și explicația discountului.

Discount de 800 milioane euro

Jurca a spus că suma inițială ar fi fost de 6,4 miliarde euro. Contractul actual este de 5,6 miliarde euro. Diferența este de aproximativ 800 milioane euro.

„În momentul în care ai mai multe produse într-un singur coș, evident, discountul pe care-l primești este mult mai mare”, a declarat șeful Cancelariei.

Aceasta este partea comercială a explicației. România cumpără scump, dar ar cumpăra și mai scump dacă ar contracta separat. Problema este că un discount mare nu elimină întrebarea principală: ce componentă industrială locală primește România în schimb.

Șantierul Mangalia devine piesă strategică

Jurca a legat contractul de Șantierul Mangalia. El a spus că șantierul este strategic pentru România. Obiectivul este ca acesta să fie redeschis și funcțional cât mai repede.

Aici, programul SAFE se intersectează cu politica industrială. Mangalia nu este doar un activ naval aflat într-o situație dificilă. Poate deveni o platformă pentru producție militară și civilă.

Dacă proiectul funcționează, România nu cumpără doar echipamente. Ar putea recâștiga capacitate de construcție navală. Dacă nu funcționează, rămâne doar cu o factură mare și cu promisiuni industriale.

Ce ar produce Rheinmetall

Jurca a precizat că Rheinmetall poate produce nave, mașini de luptă ale infanteriei, sisteme antiaeriene și muniție de calibru mediu. El a invocat și elemente de proprietate intelectuală proprie ale companiei.

„Ceea ce se produce de o singură companie sunt navele, mașina de luptă a infanteriei, sistemele antiaeriene (…) și muniția de calibrul mediu, de 35 de milimetri”, a spus Jurca.

Pentru România, acest lucru poate însemna acces rapid la tehnologie militară. Dar dependența de un furnizor mare vine și cu riscuri. Negocierea trebuie să acopere prețul, mentenanța, transferul de tehnologie și implicarea industriei locale.

Și companiile românești intră în program

Guvernul spune că nu toate componentele SAFE merg către Rheinmetall. Jurca a afirmat că vor exista consorții de companii din România pentru drone, echipamente de protecție balistică și software.

„Avem consorții de companii din România care vor produce echipamente de protecție balistică, avem consorții din România care vor produce soft”, a spus șeful Cancelariei.

Aceasta este zona care va trebui urmărită atent. România are capacități bune în software și inginerie. Dar valoarea economică reală depinde de contracte, volume, locuri de muncă și lanțuri de furnizori.

Împrumut SAFE de 16,5 miliarde euro

Ilie Bolojan a anunțat că România va semna până la finalul lunii contractul de împrumut cu Uniunea Europeană. Valoarea este de 16,5 miliarde euro. Proiectele de investiții ar urma să înceapă din a doua jumătate a anului.

Ținta este ca programul să fie închis până în 2030. Calendarul este strâns, mai ales pentru achiziții militare complexe. Sunt implicate proceduri, contracte, producție, livrări și eventuale investiții industriale locale.

Pentru buget, SAFE nu este cadou. Este împrumut. Dobânda poate fi avantajoasă, dar banii trebuie rambursați. De aceea, efectul economic al programului contează la fel de mult ca efectul militar.

Miza: apărare cumpărată sau industrie construită

România are nevoie de echipamente moderne. Contextul de securitate nu lasă prea mult spațiu de amânare. Dar achizițiile mari trebuie să producă și efecte economice.

Un contract de 5,6 miliarde euro poate fi doar o achiziție. Sau poate fi începutul unei reconstrucții industriale în apărare, construcții navale și tehnologie.

Diferența va sta în detalii. Cât se produce în România. Câte companii locale intră în lanț. Câte locuri de muncă apar. Și cât know-how rămâne după ce contractul este livrat.