ANAF reclamă o fraudă de 18,41 milioane lei cu reciclabile. Banii au ajuns inclusiv într-o mașină de lux

Cazul arată de ce Fiscul insistă pe controale bazate pe analiză de risc. Schema descoperită nu vizează doar o firmă. Ea indică folosirea unei rețele de societăți fără activitate reală, prin care au fost create facturi fictive.

Firma verificată activa în reciclarea ambalajelor

Controlul a vizat o societate comercială din București. Firma activa în colectarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor de ambalaje. În perioada 2023–2025, aceasta a încasat peste 53,25 milioane lei de la diverși beneficiari.

La prima vedere, serviciile păreau legitime. Verificările antifraudă au indicat însă o altă realitate. În 2025, firma ar fi introdus în contabilitate facturi fictive.

Scopul era reducerea obligațiilor fiscale. Era urmărită și deducerea nelegală de cheltuieli și TVA. ANAF indică inclusiv aplicarea nelegală a mecanismului taxării inverse.

Rețea de 9 firme fără activitate reală

Schema ar fi fost construită printr-o rețea de nouă societăți. Acestea nu aveau activitate economică reală. Facturile vizau achiziții de deșeuri și servicii precum sortare sau dezmembrare.

ANAF susține că firmele funcționau doar în relația cu beneficiarul verificat. Șase dintre ele au fost înființate în 2024. Ulterior, în anul următor, au fost declarate inactive.

Inspectorii au constatat lipsa infrastructurii minime. Societățile nu aveau angajați. Nu funcționau la sediile declarate. Unele nu aveau nici conturi bancare.

Documente fictive și lipsă de echipamente

Verificările au scos la iveală și documente suspecte. Printre ele se aflau procese-verbale și evidențe pentru servicii. Unele erau atribuite unor persoane fără raporturi de muncă în firmele implicate.

Inspectorii au constatat și lipsa documentelor tehnice obligatorii. Acestea erau necesare pentru procesarea deșeurilor. Au apărut și diferențe importante între cantitățile intrate și cele procesate.

Au lipsit și echipamentele necesare. ANAF menționează și inexistența aplicațiilor informatice folosite în activitățile declarate. Asta întărește suspiciunea că operațiunile erau doar pe hârtie.

Banii au fost folosiți și în scop personal

ANAF susține că sumele rezultate au fost folosite și în scop personal. Peste 2 milioane lei au fost retrași în numerar sau utilizați pentru cheltuieli personale. O parte importantă a banilor a fost disimulată prin retrageri succesive.

Este vorba despre 10,43 milioane lei transferați în perioada 2024–2025 către una dintre firmele furnizoare. Ulterior, banii ar fi fost retrași prin conturi ale unor persoane fizice.

În verificări a apărut și achiziția unui autoturism de lux. Valoarea mașinii este de 487.500 euro. ANAF spune că achiziția a fost făcută din fonduri rezultate din activitatea infracțională.

ANAF a pus măsuri asigurătorii

Pentru recuperarea prejudiciului, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asiguratorii. Acestea vizează patrimoniul societății. Măsurile au fost luate înainte de finalizarea controlului.

Au fost vizate un teren intravilan din București, două autoturisme și conturile bancare ale firmei. Terenul are o suprafață de 1.065 metri pătrați. Scopul este prevenirea sustragerii de la executarea obligațiilor fiscale.

DGAF va sesiza organele de urmărire penală competente. Asta mută cazul din zona fiscală în zona penală. Urmează etapa în care procurorii pot stabili eventuale răspunderi.

De ce contează cazul

Pentru buget, prejudiciul estimat este important. Dar miza trece dincolo de suma de 18,41 milioane lei. Cazul arată cum pot fi folosite firme fără activitate reală pentru a reduce artificial taxele.

Domeniul reciclării este sensibil. Acolo se intersectează bani publici, obligații de mediu și fluxuri comerciale greu de urmărit. Tocmai de aceea, facturile fictive pot produce efecte în lanț.

Pentru ANAF, dosarul vine într-un moment în care instituția vorbește despre controale țintite. Logica este simplă. Resursele trebuie mutate spre zonele unde riscul fiscal este mare.