Adepții Beer Index consideră că indicatorul poate funcționa ca un adevărat barometru economic pentru inflație, încrederea consumatorilor, venitul disponibil etc.
Probabil că este puțin cam mult spus, dar un sâmbure de adevăr există. Și asta pentru că, în versiunea inițială, Beer Index a fost conceput ca un indicator ponderat. Astfel, indicele lua în considerare nu doar evoluția prețului materiilor prime necesare producerii lichidului – cum ar fi hameiul, drojdia sau malțul –, ci și al materialului utilizat pentru ambalaj. La acesta se adăuga și prețul combustibililor, folosiți atât pentru transport, cât și în agricultură.
Un indicator pentru forța de muncă
Criticii susțin că formula – atât în versiunea sa inițială, cât și în cele simplificate, apărute ulterior – nu este îndeajuns de relevantă. Și asta pentru că trebuie luate în calcul multe alte elemente. Cum ar fi, de exemplu, accizele la alcool din diverse țări.
Dincolo de aceste observații, pertinente, de altfel, berea rămâne una dintre cele mai populare băuturi la nivel global. Motiv pentru care este folosită ca reper de evaluare a puterii de cumpărare. De exemplu, în urmă cu patru ani, un jurnalist de la Washington Post a avut ideea de a compara câte ore de muncă pe salariul minim pe economie sunt necesare pentru a cumpăra o bere în diverse țări. Pentru a face aceste calcule, ziaristul a utilizat datele salariale furnizate de Organizația Internațională a Muncii. Pentru prețul berii, a apelat la Numbeo, o bază de date cu prețurile bunurilor din întreaga lume, alimentată permanent de utilizatori.
Rezultatul a fost unul interesant. De exemplu, în Georgia, era vorba de aproape două zile de muncă (15,1 ore). Și Bangladeshul depășea o zi cu program normal, figurând cu 13,4 ore pentru o bere. În clasamentul respectiv, România se situa pe la mijloc, la același nivel cu Brazilia și Israelul, respectiv o oră. Cel mai mic scor se înregistra în Puerto Rico – 0,2 ore.
Care este situația în prezent
Între timp, salariul minim pe economie a crescut în România. Este adevărat, nici prețul berii nu a stat pe loc. Pentru a avea o imagine cât de cât corectă, am apelat la datele furnizate de platforma World Population Review (WPR). Conform acesteia, în 2026, primele cinci țări cu cele mai scumpe beri sunt:
- Iordania – 4,90 dolari.
- Australia – 4,68 dolari.
- Oman – 4,33 dolari.
- Singapore – 4,08 dolari.
- Norvegia – 3,07 dolari.
România figurează în WPR cu un preț mediu de 1,02 dolari pentru o bere la 0,5 litri. Dacă facem calculele și ne raportăm la valoarea salariului minim net pe economie, în vigoare până la 1 iulie, și la cursul valutar leu-dolar, rezultă că un român trebuie să muncească undeva în jur de 0,3 ore. Dacă folosim datele Numbeo, calculele se schimbă. Astfel, pentru o bere tot la 0,5 litri, dar „la local”, sunt necesare 0,7 ore de muncă.
Sunt rezultate care ne arată că, dincolo de cifrele abstracte ale statisticilor oficiale, Beer Index poate fi un instrument dacă nu util, măcar amuzant de monitorizare a evoluției puterii de cumpărare, prin prisma micilor „plăceri” cotidiene.
