Eugen Tomac depune programul de guvernare. Ce măsuri economice propune premierul desemnat

Una dintre prioritățile programului de guvernare depus de Eugen Tomac este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Obiectivul principal este absorbţia integrală a granturilor până la 31 august 2026.

„Direcţiile principale în privinţa fondurilor europene ţin de finalizarea cu succes a PNRR în puţinul timp rămas până la 31 august. Guvernul va monitoriza cu stricteţe finalizarea proiectelor încă în implementare şi va face toate demersurile necesare pentru finalizarea reformelor care sunt jaloane esenţiale în PNRR. În paralel va demara un cadru de consultare naţională pentru pregătirea viitorului cadru multi-anual al UE, 2028-2034. Negocierea viitorului buget al Uniunii Europene va fi o prioritate care va fi gestionată alături de Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Administraţia Prezidenţială”, se arată în proiect.

Pe lista priorităților mai figurează:

• dezangajarea fondurilor din Fondul pentru Tranziţie Justă.
• capitalizarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare (BID).
• monitorizarea printr-un tablou de bord lunar a progreselor înregistrate în PNRR, politica de coeziune şi FSC.
• lansarea tuturor apelurilor de proiecte aferente politicii de coeziune 2021-2027 în 2026.

Reorganizarea și depolitizarea ANAF

Pe plan fiscal, proiectul prioritizează reducerea decalajului de încasare a TVA. „Gap-ul de TVA este 29,5% (estimare CE 2024) – pierdere de peste 30 miliarde lei/an; aducerea lui la media UE ar creşte veniturile cu 30-35 miliarde lei/an, fără nicio taxă nouă”, se arată în proiect.

Printre măsurile propuse se mai numără și crearea unui centru naţional de răspuns pentru fiscalitate. Conform documentului, acesta ar trebui să asigure: „Asistenţă contribuabili la nivelul MF, cu termene standard şi răspunsuri publice – se reduce incertitudinea pentru mediul de afaceri”.

Programul mai prevede extinderea şi consolidarea sistemelor SAF-T şi e-Factura B2C, precum și a e-Sigiliului pentru tranzitul de mărfuri.

O altă prioritate menționată este „combaterea evaziunii pe sectoare prioritare”, prin stabilirea de ţinte anuale şi publicarea gradului de realizare. De asemenea se are în vedere introducerea de bodycam-uri şi teste de integritate pentru structurile antifraudă şi vamale. „Măsura este un simbol al depolitizării ANAF”, se precizează în program.

Agenția ocupă un loc important în planurile viitorului guvern, care prevede reorganizarea sa piramidală. „Se centralizează analiza de risc şi controlul fiscal la nivel central/regional şi se renunţă la modelul silozurilor actuale.”

În plan mai este și un sistem de trasabilitate financiară pentru tranzacţiile online, care integrează bănci, curierat, vamă.

Proiectul propune crearea unui cadru de bugetare pe obiective. Rolul său este de a asocia alocările bugetare cu rezultate măsurabile. „Se corelează alocările bugetare cu rezultate cuantificabile, în parteneriat cu ministerele de linie. Este o reformă silenţioasă, dar transformativă.”

Finanțări pentru Unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă și SMR-urile de la Doicești

Pe zona de energie, planul premierului desemnat prevede inițierea și dezvoltarea unei „reţele naţionale de ghişee energetice”. Rolul lor va fi de a oferi cetățenilor servicii de consultanță pentru audit energetic, dosare de finanţare şi contractarea lucrărilor de eficienţă prin AFM.

Pe partea de combustibili, planul prevede menţinerea preţului carburanţilor la pompă prin continuarea schemei de sprijin. O altă măsură de protecție vizează consumatorii casnici de gaze naturale, aceasta urmând să fie aplicată până în martie 2027. De asemenea, se propune revizuirea Legii consumatorului vulnerabil, în sensul actualizării limitelor de venit.

Printre țintele nominalizate în plan se află și:

• creşterea capacităţii de producţie şi stocare a energiei.
• reducerea cotelor de cofinanţare pentru sistemele fotovoltaice.
• extinderea finanţării stocării în baterii.

Obiective prioritare pe zona de finanțare sunt retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, Unităţile 3 şi 4 şi SMR-urile de la Doiceşti. Pe listă mai figurează finalizarea centralelor de la Turceni, Işalniţa și Iernut, extinderea capacității rezervoarelor de gaze naturale, precum și planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.

Pe zona de transport și distribuție este nominalizată sprijinirea proiectelor Transelectrica şi Transgaz. Accentul este pus pe extindere şi modernizare, în special pe interconectările transfrontaliere, dar și pe dezvoltarea participării la Coridorul Vertical şi a rolului de hub regional.

Reduceri de personal și restructurări la CNAIR, CFR, Metrorex și Tarom

Pe zona de transport, obiectivele viitorului guvern prevăd creșterea rețelei de autostrăzi şi drumuri expres cu cel puțin 350 km până în 2028. Pentru rețeaua feroviară, majorarea anunțată este aproape de 370 km. Se preconizează o creștere de minimum 85% a nivelului de absorbție al Programului Transport 2021-2027. Pe listă mai figurează și reducerea personalului la CNAIR, CFR SA şi Metrorex.

De asemenea, se are în plan și restructurarea Tarom şi CFR, precum și finalizarea coridoarelor strategice rutiere şi feroviare.

Obiectivele pe termen scurt sunt:

• finalizarea A7 Ploieşti-Paşcani.
• încheierea lucrărilor la sectoarele finale montane pe A1.
• accelerarea lucrărilor la A0/Centura Bucureşti.
• construirea de variante ocolitoare pentru localităţile supraaglomerate.
• liberalizarea transportului judeţean.
• reforma gestionării proiectelor magistralelor de metrou M6 Otopeni, M4 Progresu, M5 Pantelimon.

Majorarea deductibilității la Pilonul 3

Proiectul programului de guvernare al viitorului executiv include și o serie de măsuri care prevăd aplicarea unui tratament diferenţiat pentru contribuabilii cu istoric bun de conformare.

Se are în vedere și extinderea precompletării Declaraţiei Unice la toate categoriile de PFA.

O altă propunere este majorarea plafonului de deductibilitate a contribuţiei la Pilonul 3 de pensii private facultative la 1.000 euro/an. „Măsura consolidează sistemul privat de pensii, oferă o alternativă la Pilonul 2 şi are un impact bugetar estimat la 30-50 milioane lei/an. Concret: se ridică plafonul de deductibilitate de la 400 euro/an la 1.000 euro/an, pentru cei circa 1 milion de participanţi existenţi la Pilonul 3. Măsura intră în vigoare cu anul fiscal următor adoptării”, se arată în proiect.

Pe zona de turism, documentul menționează mărirea bugetului multianual de promovare a României la minimum 10 milioane de euro pe an în primii 3 ani şi ulterior la 20 de milioane. Se are în vedere și o schemă de ajutor de stat prin care operatorii din turism pot încasa 40 de euro pentru fiecare turist străin care a achiziţionat şi plătit cel puţin 4 nopţi de cazare în România.

Programul de guvernare va fi transmis de birourile permanente ale celor două Camere tuturor deputaţilor şi senatorilor, conform financialintelligence.