Inflația urcă la 10,9% în mai. Carburanții, energia și serviciile țin România sub presiune

Inflația nu mai arată ca un șoc punctual, produs de un singur preț administrat sau de un singur sector. Datele arată o presiune răspândită în economie, de la combustibili și energie electrică până la chirii, telecomunicații și restaurante. Pentru populație, rezultatul se vede în aceeași factură lunară: mai mulți bani cheltuiți pentru aceleași produse și servicii.

Inflația lunară a fost 0,58%

Indicele prețurilor de consum a fost, în mai 2026, cu 0,58% peste nivelul din aprilie. De la începutul anului, prețurile au crescut cu 3,7%, iar rata medie a inflației din ultimele 12 luni a ajuns la 9,4%.

Pe indicatorul armonizat folosit la nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a fost de 9,7%. Diferența arată că, indiferent de metoda de calcul, România rămâne într-o zonă de inflație ridicată.

Structura scumpirilor este importantă. Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 6,78% față de mai 2025. Mărfurile nealimentare au crescut cu 12,54%, iar serviciile cu 13,53%. Aici se vede mutarea presiunii din zona alimentelor spre costurile de funcționare ale economiei.

Serviciile au devenit motor de scumpire

Serviciile au crescut cu 1,06% doar într-o lună. Chiriile sunt cu 43,56% peste nivelul din mai 2025, iar serviciile de apă, canal și salubritate sunt mai scumpe cu 15,35%. Restaurantele, cafenelele și cantinele au prețuri mai mari cu 11,75%.

Această inflație este greu de redus rapid. Serviciile includ salarii, chirii, utilități și costuri operaționale. Când aceste costuri se transmit în tarife, scumpirile nu dispar la fel de repede ca o reducere temporară a prețului la o materie primă.

Energia și carburanții apasă facturile

La mărfuri nealimentare, combustibilii au crescut cu 19,24% față de mai 2025. Benzina este mai scumpă cu 30,55%, iar motorina cu 36,85%. Într-o singură lună, benzina a urcat cu 6,23%.

Energia rămâne un alt punct sensibil. Prețul energiei electrice este cu 55,49% mai mare decât în urmă cu un an, chiar dacă în mai a existat o scădere lunară de 1,10%. Energia termică a crescut anual cu 10,70%, iar gazele naturale cu 1,53%.

Pentru economie, aceste cifre contează mai mult decât media generală. Carburanții și energia intră în transport, producție, comerț și servicii. Asta înseamnă că scumpirea lor se poate transmite în prețuri finale, chiar și atunci când unele categorii alimentare se temperează.

Cafeaua, ouăle și pâinea rămân mai scumpe

La alimente, cea mai mare creștere anuală din datele INS apare la cafea, cu 21,12%. Ouăle sunt mai scumpe cu 14,12%, carnea de bovine cu 11,58%, iar zahărul și produsele zaharoase cu 10,59%.

Pâinea s-a scumpit cu 8,18% față de mai 2025. Laptele de vacă a crescut cu 11,98%, iar produsele de morărit și panificație au urcat cu 7,28%.

Există și mișcări lunare care arată presiune sezonieră. Datele INS arată cum cartofii s-au scumpit cu 10,36% față de aprilie, deși rămân sub nivelul de anul trecut. Fructele proaspete au crescut lunar cu 2,93%.

Dobânzile intră din nou în discuție

Dacă inflația rămâne aproape de 11%, banca centrală va avea mai puțin spațiu pentru relaxare. Dobânzile mari apasă creditele, ratele și investițiile. Dar o reducere prea rapidă a dobânzilor ar putea alimenta din nou cererea și prețurile.

Aici apare dilema economică. Populația și firmele au nevoie de finanțare mai ieftină. Totuși, prețurile încă transmit un semnal de alarmă, iar inflația ridicată lovește direct în veniturile reale.

Miza: inflație mai mică sau economie blocată

Inflația de 10,9% arată că România nu a ieșit din zona de risc. Scumpirile nu mai sunt concentrate doar în câteva produse vizibile, ci s-au mutat în servicii, utilități și costuri de bază ale economiei.

Pentru consumatori, asta înseamnă presiune pe bugetul lunar. Pentru firme, înseamnă costuri mai mari și cerere mai fragilă. Iar pentru stat, înseamnă o problemă dublă: trebuie să reducă deficitul fără să împingă economia într-o frână și mai puternică. În final, inflația rămâne una dintre cele mai periculoase forme de taxare invizibilă.

Nu apare ca un impozit nou, dar reduce puterea de cumpărare în fiecare lună. Iar când energia, carburanții și serviciile cresc simultan, nota de plată ajunge inevitabil la populație și la companii.